RENASTEREA ITALIANA

ianuarie 10, 2012

Salut astazi vom vorbi despre curentul Renasterii in Italia .

Dezvoltarea artei în Renasterea italiană are loc la începutul secolului al XV-lea în Florenta. Filippo Brunelleschi (1377-1446), cel mai însemnat constructor al Renasterii, descoperă perspectiva liniară - caracteristică artei din această perioadă - si realizează cupola Domului din Florenta (1436).
Lorenzo Ghiberti (1378-1455) devine cunoscut prin realizarea portilor de bronz ale Baptisteriului din fata Domului, numite, mai târziu, de către Michelangelo "Portile Paradisului". Donatello (1386-1466), prin stilul său plastic, a influentat si pictura. Printre cele mai importante opere ale sale este statuia de bronz a lui David, prima sculptură care, ca în timpurile antichitătii, prezintă din nou corpul omenesc gol, fără vesminte. Alte sculpturi ale lui Donatello sunt monumentul ecvestru Gattamelata din Padova sau tribuna de marmoră Cantoria pentru Domul din Florenta.
În pictură, Cimabue (1240-1302) si elevul său Giotto di Bondone (1266-1337) - frescele din capela "Scrovegni" din Padova si din capela "Santa Croce" din Florența -, pot fi considerati ca precursori.

Pictura în Renasterea timpurie

Masaccio (1401-1428), cu motivele sale naturaliste si aplicarea perspectivei în desen, este socotit deschizătorul de drum în pictura din perioada timpurie a Renasterii. Ciclul de fresce în "Cappella Brancacci" din biserica "Santa Maria delle Carmine" din Florenta impresionează prin individualitatea si plasticitatea noului stil.
Și Paolo Uccello (1397-1475) - "Battaglia di San Romano", "Il Condottiere Giovanni Acuto" - este fascinat de potențialul perspectivei în pictură. Alti maestri din această perioadă sunt călugărul dominican Fra Angelico (1400-1455), Jacopo Bellini (1400-1470), Piero della Francesca (1416-1492), care a scris si lucrări teoretice în domeniul matematicii si perspectivei.
Pictorii din generatia următoare au contribuit la înnoirea redării în perspectivă a peisajelor, compunerea minutioasă a tablourilor, finetea redării figurilor. Printre acestia se numără: Antonio Pollaiuolo (1432-1498), Andrea del Verrocchio (1435-1488), Domenico Ghirlandaio (1449-1494) - în Florența; Andrea Mantegna (1431-1506) - în Padova; Giovanni Bellini (1430-1516) și Giorgione (ca.1477-1510) - în Veneția. Acestia din urmă au dat o orientare decisivă scolii venețiene, prin simtul nou al organizării spatiale, al luminii si culorii, în contrast cu stilul florentin, în care predomină desenul. Un loc aparte îl ocupă Sandro Botticelli (1445-1510), care a lucrat pentru familia Medici din Florenta si pentru Vatican. Dintre cele mai cunoscute opere ale sale sunt de menționat "Nașterea lui Venus" (La nascita di Vènere) (1482) și "Primăvara" (1474).

Pictura în perioada de apogeu a Renasterii

În anul 1500, Leonardo da Vinci (1452-1519) se întoarce la Florenta, venind de la Milano, unde pictase fresca Cina cea de Taină pentru biserica Santa Maria delle Grazie. În acest timp, Michelangelo (1475-1564) lucrează la statuia de marmură a lui "David", care avea să devină semnul distinctiv al orasului Florența.
Centrul de greutate al artei se mută la Roma, la curtea papei Iuliu al II-lea, care încurajează realizarea unor proiecte ambitioase înăuntrul si în afara Vaticanului. Domul "Sfântul Petru" (San Pietro), este construit după planurile lui Donato Bramante (1444-1514), în "Capela Sixtină" Michelangelo pictează plafonul si fundalul ("Judecata de Apoi"). Rafael Sanzio (1483-1520) decorează camerele (Le Stanze di Raffaello) din palatul Vaticanului - printre alte motive, celebra "Școală din Atena", în care sunt figurati diversi filozofi ai antichitătii.
Tiziano Vecello (1488-1576) este cel mai însemnat reprezentant al Renasterii în Veneția. El pictează si pentru Carol Quintul, care îl numește pictor oficial al curtii regale spaniole.
Un alt reprezentant de seamă al picturii din această perioadă a fost Correggio (1489-1534), care a trăit cea mai mare parte a vietii sale în Parma, unde a realizat principalele sale opere (de exemplu, frescele din biserica San Giovanni Evangelista).